Începem să evităm oamenii atunci când nu avem nimic despre care să vorbim. Și nu avem nimic despre care să vorbim pentru că nu am realizat nimic. În momentul în care facem ceva util și creativ, chiar și puțin, începem să tânjim după oameni ca să ne putem lăuda cu asta :-) De aceea, a avea abilități sau cunoștințe utile este leacul suprem împotriva depresiei și anxietății sociale. "Urâm" oamenii pentru că nu avem nimic să le dăm, așa că, în esență, ne urâm pe noi înșine.